Lăsați fără apă, avrigenii au început să încheie contracte cu SC Apă Canal SA

Reprezentanții SC Apă Canal  SA au început să reia furnizarea apei către avrigenii care au refuzat încheierea contractelor de furnizare a serviciilor specifice.

Astfel, după ce s-a ajuns ca șase blocuri din oraș să nu mai aibă apă la robinete din cauza refuzurilor de a încheia contracte cu societatea furnizoare, locuitorii din Avrig au început să cedeze. ”Pentru cinci din cele șase blocuri unde a fost sistată furnizarea apei s-au încheiat deja contractele cu SC Apă-Canal SA. La cel de-al șaselea bloc am decis să reluăm furnizarea apei, după ce locatarii ne-au promis că vor semna contractul necesar în cursul zilei de luni a săptămânii viitoare”, arată Thomas Roth, purtător de cuvânt al societății desemnată operator al serviciilor de apă și canalizare în orașul Avrig.

Avrigenii  vin și cu bani de acasă pentru a plăti restanțele. ”S-au triplat și încasările, deoarece noile contracte pot fi încheiate doar cu cei care nu înregistrează datorii”, arată reprezentanții Apă-Canal.

Aceștia mai arată că, în săptămânile care urmează, vor continua sistarea furnizării apei pentru cei care refuză încheierea de contracte.

Sursa: www.turnulsfatului.ro (19.09.2014)

Blocurile din Avrig, deconectate pe rând de la rețeaua de furnizare a apei

Agitație mare în Avrig, după ce de săptămâna trecută reprezentanții SC Apă-Canal SA au început deconectarea de la rețea a blocurilor unde locatarii au refuzat încheierea de contracte pentru furnizarea apei potabile și a serviciilor de canalizare.

Locuitorii nemulțumiți au apelat la sprijinul Primăriei și al Oficiului pentru Protecția Consumatorului. Primăria nu a putut interveni deoarece nu are nicio calitate în această relație, iar cei de la Protecția Consumatorului nu au avut, de asemenea, ce constata din moment ce avrigenii care au reclamat Apă – Canal pentru debranșare abuzivă nu aveau, de fapt, niciun contract semnat cu respectiva societate.

După patru luni

Sistemul de apă și canalizare din Avrig a fost preluat de la Gospodăria Comunală de către SC Apă Canal SA din anul 2009. Prin programul POS Mediu, Apă Canal a demarat investiții de opt milioane de euro pentru reabilitarea și extinderea acestui sistem. Moment în care, reprezentanții societății au cerut locuitorilor Avrigului să intre în legalitate, prin semnarea contractelor aferente serviciilor furnizate. Pentru a fi semnate aceste contracte, SC Apă Canal a lansat invitații din luna mai a acestui an. ”Mai întâi am lipit afișe pe scara fiecărui bloc. Afișele au fost rupte, am lipit altele. Apoi, această înștiințare potrivit căreia este obligatorie semnarea de contracte pentru cei care vor să beneficieze de aceste servicii a fost anexată facturilor trimise locuitorilor Avrigului. Cei care nu au dat curs invitației noastre au fost sau vor fi debranșați”, arată Thomas Roth, purtător de cuvânt al SC Apă Canal SA.
Potrivit lui, deconectarea de la rețea a început din 8 septembrie, iar numărul maxim de blocuri deconectate simultan a fost de cinci, până acum. ”În urma promisiunilor că aceste contracte vor fi semnate, în zilele de week-end am reluat furnizarea apei”, mai arată Thomas Roth.

Contracte ”pe bloc” sau individuale

Până în acest an, apa de la Avrig era facturată individual, pe baza auto-citirilor transmise de locuitorii orașului. Contorizarea apei în mod individual era realizată cu instrumente instalate de vechea Gospodărie Comunală. ”Aceste contoare, mai bine spus aceste repartitoare de costuri, nu sunt sigilate, nu sunt în evidența noastră, nu sunt instalate conform legii. Acum, odată cu investițiile realizate de Apă - Canal au fost montate contoare de bloc sau de scară acolo unde s-a putut, prin urmare am invitat cetățenii să intre în legalitate. Contractele cu societatea Apă - Canal pot fi semnate de asociațiile de locatari sau de către un locatar desemnat reprezentat al locuitorilor unei scări sau unui bloc, iarăși o măsură conformă normelor legale. Cum, însă, unii dintre locuitori au refuzat, în continuare, semnarea de contracte, am fost nevoiți apelăm la astfel de măsuri”, mai arată Thomas Roth.
Locuitorii din Avrig mai reclamă faptul că sunt forțați să încheie contracte pe bloc sau pe scară, iar ei doresc astfel de contracte încheiate individual, pentru fiecare apartament în parte. ”Există și această posibilitate legală, dar numai dacă își modifică rețelele din interiorul blocurilor, astfel încât contoarele individuale să poată fi montate imediat după contorul SC Apă-Canal SA. Scenariu la care, iarăși, noi nu ne opunem. Doar că nu avem astfel de situații”, mai arată Thomas Roth.

Exemplul Cisnădie. Urmează Mârșa

Cei de la Apă-Canal arată că au fost nevoiți să apeleze la măsura sistării furnizării apei și anul trecut, la Cisnădie. La fel, locuitorii de acolo refuzau întocmirea unor contracte de furnizare a apei. După deconectări de la rețea, în timp, lucrurile s-au așezat. ”Societatea noastră își manifestă toată îngăduința și oferă informațiile necesare fie întocmirii unor asociații, fie desemnării unui locatar ca reprezentant al celorlalți locuitori și pe numele căruia, astfel, poate fi întocmit un contract. Însă, noi suntem deciși să sistăm furnizarea apei până la intrarea lor în legalitate prin semnarea de contracte”, mai declară Thomas Roth.
Potrivit lui, de la 1 octombrie, reprezentanții SC Apă-Canal SA vor începe sistarea furnizării apei și în blocurile din Mârșa, unde nu au fost încheiate contracte.
Statisticile celor de la Apă-Canal arată că, în sistemul care a funcționat până acum, cantitatea de apă rezultată în urma auto-citirilor era mult sub cea furnizată în mod real în orașul Avrig. ”E o risipă constantă de apă în Avrig și Mârșa pe fondul lipsei de contorizare. Sunt blocuri cu subsolul inundat în mod constant, de exemplu”. Mai mult, nici cantitatea de apă rezultată pe baza auto-citirilor nu este achitată în totalitate de avrigeni. ”Avem cazuri în care restanțele au ajuns la 6 – 7.000 de lei”, mai arată Thomas Roth.

Sibiul ”îi duce în spate” pe avrigeni

Pentru derularea proiectelor de modernizare și extindere a rețelelor de apă și canal din localitățile în care SC Apă Canal SA este operator desemnat de autorități, alături de finanțarea nerambursabilă europeană a fost accesat și un credit de la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare. ”În acest contract de împrumut, este prevăzută ca o condiție obligatorie menținerea unui grad de încasare de peste 90%. Grad pe care multe localități nu îl îndeplinesc. Noroc cu locuitorii municipiului Sibiu, care își plătesc consumul de apă, crescând astfel gradul de încasare. Putem spune că sibienii «duc în spate» multe localități, inclusiv Avrigul”, declară Thomas Roth.

Tensiuni inclusiv în Consiliul Local

Nu doar avrigenii de rând se declară nemulțumiți, ci chiar și o parte din cei aleși în forul legislativ local. Acum două luni, în ședința Consiliului Local Sibiu, o parte dintre aleși au susținut că ei vor să ceară excluderea Avrigului din Asociația de Apă Sibiu, deoarece nu mai sunt mulțumiți de prețurile practicate pentru furnizarea acestor servicii populației. Deocamdată, invocata cerere de excludere din cadrul Asociației prin care au fost aduse investițiile în rețeaua de apă și canal nu a fost formulată oficial.

Sursa: www.turnulsfatului.ro (18.09.2014)

Lucrări edilitare la Avrig

Pentru că Avrigul este una dintre destinaţiile preferate ale turiştilor şi pentru ca avrigenii să se poată mândri cu oraşul lor, municipalitatea din Avrig se preocupă continuu de aspectul urbei. dar şi de cel al localităților aparţinătoare.

Astfel, în această vară, Serviciul pentru Administrarea Pieţelor, Târgurilor, Spaţiilor Verzi şi Ecarisaj din cadrul Primăriei Avrig a efectuat o serie de lucrări de întreţinere şi înfrumuseţare a oraşului Avrig, precum şi a localităţilor aparţinătoare, respectiv Mârşa, Săcădate, Bradu şi Glâmboaca.

În sezonul estival au fost efectuate lucrări de amenajare a Parcului Central din Avrig. Au fost reparate băncile, au fost înlocuite coşurile de gunoi, au fost vopsite jocurile, a fost cosită iarba şi au fost vopsite bordurile. La Biserica Ortodoxă de pe strada Bisericii a fost reparată tencuiala gardului care a fost şi zugrăvit, a fost toaletat gardul viu şi au fost vopsite lisele.

În oraşul Avrig, angajaţii aceluiaşi serviciu din cadrul Primăriei au  decolmatat pâraiele de pe strada Mihai Eminescu până la râul Avrig, pârâul de la Roman la Pavilion şi pârâul Morii, de la Liceul „Gheorghe Lazăr“ până la intrarea în fostul Preventoriu. Totodată, a fost zugrăvit Podul Mârşei, s-au efectuat lucrări de întreținere a spațiilor verzi din incinta Gării Avrig (erbicidat, cosit iarba şi toaletat arborii și vegetația) şi a fost amenajată platforma gării, unde se organizează piaţa agro-industrială.

Angajaţii Serviciul pentru Administrarea Pieţelor, Târgurilor, Spaţiilor Verzi şi Ecarisaj au cosit spaţiile verzi de pe raza Avrig, dar şi intrările în localitate dinspre Braşov şi Sibiu, apoi au amenajat şi rondurile de flori de la cele două intrări. Echipele de lucru au reparat băncile în zona Sticla, în faţa Liceului „Gheorghe Lazăr“ şi băncile dintre blocurile din oraş şi a montat 20 de bănci stradale noi pe străzile Unirii și Râului, precum şi în zona blocurilor. Totodată, au fost plombate gropile de pe străzile Samuel von Brukenthal, Gării şi Bisericii din Avrig, în timp ce strada Pinului a fost nivelată cu sort.

În aceeaşi perioadă au fost executate lucrări de amenajare a platoului din curtea fostei mori din Avrig, dar şi la târgul de animale. Aici au fost reparate toaletele, au fost reparate conducta de apă şi robineţii, camera medicului veterinar, gardul care împrejmuieşte locaţia, rampa de încărcat animale, drumul de acces şi a fost cosită iarba.

Zilnic în oraşul Avrig sunt înlocuite şi reparate băncile stradale, coşurile de gunoi, indicatoarele rutiere şi stâlpii care delimitează spaţiile verzi.

 Adăpost autorizat

Tot în această vară, a fost amenajat Adăpostul de Câini fără Stăpân al oraşului Avrig, situat la fosta bază militară din Mârşa, în vederea obţinerii autorizaţiei sanitar-veterinare. Aici a fost introdus curentul electric, au fost realizate branșamentele la rețeaua de apă şi cea de canalizare şi au fost amenajate încăperile care vor găzdui patrupedele. În data de 28 iulie, adăpostul, care are o capacitate de 60 de câini, a primit avizul Direcţiei Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Animalelor Sibiu.

Mârşa

În localitatea Mârşa a fost amenajat, în această vară, parcul central. Aici au fost reparate jocurile, a fost introdusă ţeavă de scurgere pentru apa pluvială, a fost toaletat gardul viu, copacii şi a fost cosită iarba.

De asemenea au fost cosite aleile principale, a fost toaletat gardul viu din localitate, au fost introduşi stâlpi de iluminat electric până la cimitir, a fost amenajat spațiul verde din curtea AGIR şi a fost decolmatat râul Mârşa. De la trecerea căii ferate Mârşa până la canalul de fugă Olt, pe o distanță de 3 km, au fost amenajate şanţuri de scurgere.

În continuare, zilnic sunt curăţate străzile din Avrig şi Mârşa şi este adunat gunoiul de pe stradă.

Glâmboaca

În Glâmboaca a fost cosită iarba de la râul Olt până la intrarea în localitate şi a fost amenajat cimitirul. De asemenea, au fost efectuate lucrări de întreţinere şi reabilitare a parcului central, respectiv au fost reparate jocurile şi au fost reparate şi vopsite băncile stradale. Angajaţii de la Spaţii Verzi au tăiat lăstărişul pe pârâul Glâmboaca, pe o distanţă de 2,5 km. Au fost efectuate şi lucrări de reparaţie la căminul cultural din localitate, dar şi la căminul de bătrâni.

Săcădate

La Săcădate a fost reparat canalul de scurgere al apei pluviale de la Monumentul Eroilor din localitate. Au fost efectuate lucrări de reparaţie şi întreţinere la Parcul Central, respectiv au fost reparate jocurile, băncile şi a fost cosită iarba. A fost amenajată şi curtea căminului cultural. Toate şanţurile de pe raza localității au fost cosite şi erbicidate. Lucrări de întreţinere au fost efectuate şi la cimitirul din localitate. Au fost reparate şi vopsite băncile stradale şi au fost montate coşuri de gunoi.

Bradu

În localitatea Bradu au fost efectuate, recent, lucrări de reparaţie a tencuielii exterioare a căminului cultural. De asemenea, a fost cosită iarba din curtea căminului, de pe spaţiile verzi din localitate şi au fost amenajate rondurile de flori. A fost reparat şi canalul de scurgere al apei pluviale.

Săptămânal, este adunat gunoiul de pe străzile din Glâmboaca, Săcădate şi Bradu.

Sursa: Mesagerul de Sibiu (12.09.2014)

Premiu important pentru folclorul avrigean

Ansamblul avrigean, condus de Marin Krutofist, s-a numărat printre cele mai tinere La concursul de la Tulcea, în perioada 7-12 august, au participat 19 copii din clasele V-VIII, respectiv 18 dansatori şi solista vocală Otilia Bolohan. „Pentru noi este o mare realizare, deoarece am fost unul dintre cele mai mici ansambluri din concurs, în condiţiile în care la această competiţie au fost înscrise ansambluri care au avut în componenţă 50, chiar 200 de persoane. În plus, am fost şi unul dintre ansamblurile cu cea mai mică medie de vârstă. Cu toate acestea, copiii s-au descurcat exemplar şi ne-au făcut mândri. Cu atât mai mult cu cât aceasta a fost pentru noi prima participare la acest festival“, a mărturisit Krutofist.

Mesageri ai folclorului

La ediţia din acest an a festivalului „Peştişorul de Aur“, inițiat în 1992, au participat peste 1.000 de tineri din 12 județe ale României, dar și din Rep. Moldova, Ucraina, Serbia, Lituania, Polonia, Turcia şi Bulgaria. La Secţiunea Străină, Marele Premiu a fost câştigat de Ansamblul Folcloric „Kud Vinca“ din Belgrad, iar la Secţiunea Română, de către Ansamblul Folcloric „Cununa Apusenilor“, din Gilău (jud. Cluj).

Valori locale

Ansamblul Folcloric „Purtata Avrigului“ al Casei de Cultură din Avrig, a luat fiinţă în 1963, cu aportul însemnat al maestrului coregraf Ioan Vălean. În 1998 s-au pus bazele unei echipe de dansatori din rândul copiilor de clasele II-VIII, care an de an aduce noi talente de dansatori si solişti vocali dornici de afirmare. Tânărul ansamblu, în prezent pregătit de coregraful Ilie Iordache, are în repertoriu cântece şi dansuri populare din Avrig, dar și din Mărginimea Sibiului sau de pe Valea Hârtibaciului. Ansamblul este condus de Marin Krutofist, corepetitor este Aurel Maxim, iar solişti vocali sunt Otilia Bolohan şi Ionuţ Rotar.

Sursa: Mesagerul de Sibiu (22.08.2014)

Festivalul "Florile Oltului” a adus folclorul din ţară la Avrig

Îmbrăcaţi în straie populare au venit la Avrig artiştii care sâmbătă şi duminică au urcat pe scena din Piaţa "Gheorghe Lazăr”, la cea de–a 43–a ediţie a Festivalului "Florile Oltului”. Locuitorii oraşului şi–au pus, şi ei, hainele de sărbătoare şi, două seri la rând, şi–au dat întâlnire în faţa scenei, acolo unde au petrecut câteva ore pline de voie bună în compania muzicii şi a dansurilor populare specifice mai multor zone ale ţării.

În centrul oraşului Avrig, sâmbătă şi duminică a fost sărbătoare. Obiceiul care du­rează de peste 40 de ani a scos sute de oameni afară din case, aceştia fiind aşteptaţi la tera­sele amplasate în Piaţă cu preparate tradiţionale. În cele două zile de festival, locuitorii oraşului Avrig au petrecut cu mici şi bere la halbă, cu porumb fiert, dar şi cu bulz şi alte bunătăţi tradiţionale. N-au lipsit nici preferatele copiilor, dulciurile, cei mici putând să aleagă între vată de zahăr, turtă dulce, îngheţată şi multe alte­le. Cei mici s-au bucurat şi de un imens tobogan, care a fost amplasat special pentru ei. De altfel, cei care au dat o tură prin apropierea statuii lui Gheor­ghe Lazăr, au putut să aleagă din diferitele vase de ceramică expuse pe margi­nea drumului de către vânzători.

Energia artiştilor, transmisă oamenilor din public

Sâmbătă seara, centrul oraşului a prins viaţă în numai câteva minute. Cu toate că în jurul orei 18 nu multă lume mişuna prin Piaţă, de îndată ce primul dans a încins scena, oamenii au umplut locul cu repeziciune. Terasele ocupa­te, piaţa plină, scena vie şi colorată cu diversele costume populare etalate de micii artişti au însemnat eticheta pusă de festivalul “Florile Oltului” ora­şului Avrig. Oamenii au stat toată seara ţintuiţi lângă scenă datorită cântecelor şi jocurilor populare oferite de ansam­blurile folclorice din diferite zone ale judeţului Sibiu ori din |ara Oltului. Cei mai petrecă­reţi dintre ei s-au distrat de minu­ne, jucând, de jos, cot la cot, cu cei de sus, de pe scenă. În prima seară a festivalului au evoluat formaţii de dansuri populare din comunele Arpa­şu de Jos, Porumbacu de Jos, Racoviţa, Turnu Roşu, Cârţi­şoara, dar şi ansamblul “Purta­ta Avrigului” şi Ansamblul “Plaiurile Dumbrăviţei”. Ana-Maria Filimon, solista formaţiei din Porumbacu de Jos, a cân­tat câteva melodii din reper­toriul propriu, iar Maria Pop a uimit publicul cu un cântec la saxofon. Seara a continuat cu alternări între muzică şi dans, astfel că, pe scenă, au mai urcat solişti ca Otilia Bolohan, Laura Prisacă, Ioan Păucean şi Maria Dan Păucean.

Oaspeţi din ţară, pe scena din Avrig

Dacă sâmbătă seara an­samblurile folclorice şi soliştii din zonă au scos oamenii la joc, duminică a venit vremea oaspeţilor din ţară să încingă atmosfera. Solişti şi formaţii din mai multe zone ale ţării au urcat aseară pe scenă, sub privirile altor câteva sute de spectatori. Astfel, Braşovul, Maramureşul şi Răşinariul şi-au trimis ansamblurile folclo­rice la Avrig, pentru a cinsti cum se cuvine unul dintre cele mai vechi festivaluri din ţară. Tot aseară, oamenii s-au bucurat de prezenţa pe scenă a mai multor solişti, printre care Ghi­ţă Stan, Constantin Oancea, Alexandru Urs, Anca Mărgi­nean, Adi Neamţu ori Ilie Medrea. Organizatorii au fost mulţu­miţi de desfăşurarea acestei ediţii a festivalului, mărturisind că o mare bucurie este că de patru ani l-au readus la statutul de festival folcloric. “Intenţia noastră este să-l readucem la tipul de festival concurs de folclor”, a spus Maria Grancea, organizator al festivalului, din partea Bibliotecii Orăşeneşti Avrig. Asta înseamnă că, dacă cea de-a 43-a ediţie a festi­valului s-a desfăşurat sub formă de prezentare a fol­clorului, ediţia de anul viitor se va realiza sub formă de concurs, unde cele mai bune reprezentaţii vor fi premiate.

Sursa: www.tribuna.ro (14.07.2014)

Energia verde din Avrig atrage atentia investitorilor din Elvetia

Inca din 2009 municipalitatea din Avrig face demersuri pentru ca orasul sa devina primul din Romania independent energetic, folosind doar energia regenerabila, verde. Sursele regenerabile detin un potential energetic important si ofera disponibilitati nelimitate de utilizare pe plan local si national.

Avrigul a primit in aceasta saptamana vizita unei delegatii din Austria. Oaspetii, 25 la numar, au fost interesati de proiecte de investitii in Romania. Delegatia a fost insotita de atasatul pentru probleme sociale al Ambasadei Austriei la Bucuresti, doamna Barbara-Wiebke Schofnagel. Oaspetii Austrieci au vizitat Primaria Avrig si resedinta de vara a Baronului Samuel von Brukenthal. In cadrul acestei vizite, oaspetii au asistat la o prezentare a Programului Energetic Avrig si a Programului Renergy, care este inca in derulare. Prezentarile au fost sustinute de Mirela Petrar, coordonatoarea Programului Energetic Avrig, Cristina Aldea, manager proiect Renergy si Camelia Georgescu, ofiter de comunicare in cadrul proiectului. Invitatilor le-au fost prezentate posibilitatile de dezvoltare ale Programului Energetic Avrig, obiectivele celor doua proiecte, dar si realizarile din cadrul Renergy.

"Comisia Europeana a initiat, in iulie 2002, propunerea de promovare a productiei combinate de energie electrica si termica pe baza de combustibili fosili si de valorificare a surselor regenerabile de energie si a deseurilor. De asemenea, isi propune sa puna in practica programul de reducere a emisiilor de carbon cu 20%, iar Romania se numara printre statele care vor fi supuse presiunii investitiilor in surse regenerabile de energie", a declarat Arnold Klingeis, primarul orasului Avrig.

Programul Energetic Avrig

Primaria Avrig a initiat dezvoltarea unui concept, pornit de la nevoia de a pozitiona economia locala a Avrigului intr-o directie relevanta si durabila pe termen lung. Deoarece potentialul regiunii ofera posibilitatea producerii energiei electrice si termice din biomasa, biogaz, solar si hidro si de asemenea permite realizarea culturilor ecologice, revigorand astfel un domeniu important, agricultura, creand locuri de munca si contribuind la integrarea sociala a unor categorii defavorizate, modelul unei astfel de regiuni poate fi replicat eficient nu doar la scara locala, cat mai ales la scara regionala sau in multe alte zone ale Romaniei. Exploatarea rationala a resurselor, protejarea mediului inconjurator in armonie cu relansarea si regenerarea economica a comunitatilor locale, pot fi definite prin conceptul Programului de Energie Locala — ca si obiective viabile, realizabile si generatoare de beneficii sociale, economice si de mediu.

Despre RENERGY

RENERGY este un proiect de cooperare de intensitate medie axat in principal in jurul valorii de schimb de experienta si diseminare, dezvoltarea unor abordari noi, cu activitati bazate pe transferul de bune practici si dezvoltarea de planuri de implementare. Obiectivul general al RENERGY este de a imbunatati, prin cooperarea interregionala, si de a eficientiza abordarea politicilor locale/ regionale de energie durabila, ca un raspuns la strategiile generale ale UE si a angajamentelor, in special Strategia Energetica in 2020 ale UE. Crearea de conditii mai bune pentru investitii in economie verde va contribui, de asemenea, la cresterea economica, crearea de locuri de munca si a calitatii vietii.

Sursa: http://www.gazetadeagricultura.info

Avrig - capitala turismului cultural în județul Sibiu

Palatul Brukenthal de la Avrig a găzduit, în această săptămână, conferinţa finală a proiectului CultTour La eveniment au luat parte și Ambasadorii Turismului Românesc.

Proiectul „CultTour - Patrimoniu cultural ca punct de interes major în dezvoltarea turismului sustenabil“, finanţat de către Uniunea Europeană în cadrul Programului Transnaţional de Cooperare Sud-Estul Europei, a ajuns la final. Conferința finală a proiectului s-a desfășurat marți și miercuri la reşedinţa de vară a baronului Samuel von Brukenthal din Avrig, unul din siturile pilot ale proiectului. Aici au fost invitați reprezentanți ai Autorității Naționale pentru Turism - vicepreședintele Mirela Matichescu, reprezentanți ai Ministerului Fondurilor Europene, precum și Ambasadorii Turismului Românesc, precum Constantin Chiriac, Dumitru Prunariu, Nicolae Voiculeț sau Ovidiu Lipan Țăndărică. În cadrul evenimentului, naistul Nicolae Voiculeț a susținut un recital din repertoriul proiectului „România Inima Ta“, proiect susținut de Fundația pentru o Românie Modernă.

Parteneri și prieteni

Primăria Avrig, organizatorul evenimentului, este și liderul proiectului transnaţional dedicat valorizării siturilor culturale şi peisagistice din Europa. Cel care a deschis conferinţa finală a fost primarul Avrigului, Arnold Klingeis, cel care s-a implicat activ în toate etapele proiectului. Acesta s-a adresat tuturor partenerilor din cadrul proiectului, mulțumindu-le pentru munca depusă în toți acești ani. „Mai mult de trei ani de muncă, de împărtășit idei, cunoștințe, experiență și expertiză au creat o structură de oameni, de prieteni care sunt capabili să arunce o provocare industriei turismului din Europa de Sud-Est. Moștenirea culturală este o lume mare, o lume care ne oferă destule sensuri, destule interpretări. Moștenirea culturală este sursa care ne dă energie. Această moștenire culturală, noi, cei din echipa CultTour, încercăm să o așezăm într-un context modern, într-un context economic sustenabil, și să o oferim comunităților noastre. Comunităților noastre care ne-au dat aceste moșteniri care pot atrage turiști, care ne pot oferi o dezvoltare sustenabilă într-o lume modernă“, descrie Klingeis. Simona Ene, reprezentantul Secretariatului Tehnic Științific, Ștefan Ciprian Anghel, noul manager al CNM Astra, Elena Hulpuș, din partea Consiliului Județean, Cornelia Feyer, de la Fundația „Samuel von Brukenthal“, Petra Szávics, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene, Răzvan Pop, directorul Direcției Județene pentru Cultură, și managerul de proiect Doina Luca.

Dezvoltarea turismului local

Evenimentul la care au participat și reprezentanți ai Autorității de Management - Secretariatul Tehnic Comun Budapesta, instituţii academice locale şi regionale, agenţi economici din domeniul turismului, experţi în domeniul turismului și consultanţi guvernamentali a avut ca principal obiectiv diseminarea şi promovarea principalelor rezultate generate în urma implementării proiectului CultTour, precum şi a impactului pozitiv al acestuia în contextul turismului sustenabil european, prin crearea de exemple de bune practici în domeniu. În cadrul conferinței finale a avut loc o prezentare a Programului Sud-Estul Europei şi a proiectului CultTour: aşteptări, rezultate, impact, bilanț, prezentarea rezultatelor fiecărui pachet de lucru al proiectului, prezentarea modelelor de bună practică din cadrul proiectului, discuţii, întrebări, răspunsuri privind derularea şi sustenabilitatea proiectului/impact etc., sustenabilitatea proiectului, continuarea acestuia la nivel regional. Prin proiectul CultTour, conducerea administrativă a Avrigului îşi propune să dezvolte o strategie pentru protecţia şi valorificarea moştenirilor culturale - arhitectură, parcuri, reşedinţa de vară a baronului Samuel von Brukenthal, muzeul „Gheorghe Lazăr“ şi întregul oraş natal memorial, dându-le astfel o folosinţă modernă în turismul naţional şi european.

Avrigul, lider de proiect

Primăria Avrig este liderul proiectului transnaţional dedicat valorizării siturilor culturale şi peisagistice din Europa. Prin proiectul „CultTour - Patrimoniul cultural ca punct de interes major în dezvoltarea turismului sustenabil“, administrația condusă de Klingeis îşi propune să dezvolte o strategie pentru protecţia şi valorificarea moştenirilor cultural ale orașului și ale zonei. Proiectul CultTour, alături de Primăria Avrig, reuneşte nouă parteneri din şase state-membre UE, respectiv: CNM Astra Sibiu, Fundația „Samuel von Brukenthal“ Sibiu, Universitatea pentru Științe Aplicate din Krems - Austria, Universitatea Tehnică din Berlin, Universitatea de Științe Agricole din Viena, municipalitatea Alexandroupolis - Grecia, municipalitatea Apuglia - Italia și municipalitatea Veliko Tarnovo, Bulgaria. Proiectul este unul din cele doar 21 de proiecte aprobate din 588 depuse. Valoarea totală a proiectului se ridică la aproximativ 2,5 milioane euro, din această sumă oraşului Avrig revenindu-i 335.259 de euro. Proiectul estei finanţat din fonduri europene nerambursabile (85% - Programul SEE-Sud Estul Europei), bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului (13%) şi bugetul local (2%).

Obiectivele CultTour

Obiectivele proiectului se referă elaborarea studiilor de fezabilitate pentru implementarea strategiilor de reabilitare şi valorizare a grădinilor culturale şi siturilor de patrimoniu tip open space; definirea unei metodologii şi a instrumentelor comune de viitoare strategii de conservare a patrimoniului cultural şi peisagistic în siturile-pilot câştigătoare ale proiectului: Avrig (România), Veliko Tarnovo (Bulgaria), Bari (Italia) şi Alexandroupolis (Grecia); dezvoltarea politicii de comunicare şi de distribuţie care să facă cunoscute ofertele deja existente şi să ajute la promovarea şi comercializarea lor; analizarea situaţiei forţelor de muncă, precum şi promovarea, calificarea şi perfecţionarea personalului de specialitate necesar diferitelor forme de turism aflate în proces de dezvoltare; definirea şi formarea unei destinaţii turistice atractive, mult diversificate în oferte de interes internaţional în această parte a Europei de Est; dezvoltarea unei economii eficiente şi durabile, capabile să ofere şi o reală stabilizare a forţei de muncă în plan local și crearea unei structuri de formare superioară a celor implicaţi în acest domeniu.

Arnold Gunter KLINGEIS | primar Avrig

„CultTour ne aduce lumea mai aproape. Asta am încercat noi să realizăm. CultTour aduce lumea în cele patru situri din sud-estul Europei. Și cu această ocazie vreau să mulțumesc celor de la Fundația «Samuel von Brukenthal» pentru că au crezut în mine și au crezut în viziunea mea de a transforma Avrigul și reședința de vară a baronului Samuel von Brukenthal într-o destinație «must see» în sud-estul Europei. O destinație obligatoriu de vizitat pentru români, pentru europeni și pentru oamenii din întreaga lume. Asta înseamnă să aduci lumea mai aproape. Să aduci lumea mai aproape și de Alexandropolis, să aduci lumea mai aproape de Taranto și de Veliko Tarnovo.“

Sursa: Mesagerul de Sibiu (05.07.2014)

Ambasadorii turismului romanesc au inaugurat Hotelul de Gheata de la Balea Lac

Abundenta de nume sonore ale vietii publice romanesti, joi dupa-amiaza la Balea Lac, unde ministrul delegat pentru IMM-uri, Maria Grapini, si sapte dintre ambasadorii turismului romanesc au inaugurat Hotelul de gheata aflat la a noua constructie.

Delegatia, din care au facut parte si sapte dintre ambasadorii turismului romanesc – Elisabeta Lipa, Helmut Duckadam, Ovidiu Lipan Tandarica, Octavian Bellu, Dumitru Prunariu, naistul Nicolae Voiculet si directorul Teatrului National “Radu Stanca” din Sibiu, Constantin Chiriac -, dar si ambasadorul Republicii Populare Chineze in Romania, Huo Yuzhen, a participat la o scurta slujba tinuta in biserica de gheata de preoti de mai multe confesiuni.

Momentul religios a fost urmat de un scurt program artistic realizat de catre Nicolae Voiculet si actorul Constantin Chiriac, dupa care ministrul Maria Grapini, ambasadorul Huo Yuzhen si primarul localitatii Avrig, Arnold Klingeis, au taiat panglica la intrarea in Hotelul de Gheata.

Maria Grapini a precizat ca a ales sa viziteze Muntii Fagaras cu o parte dintre ambasadorii tursmului romanesc, pentru ca este “un loc unic”.

“Ambasadorii turismului romanesc sunt convinsa ca vor povesti ce au vazut aici. Cred ca se integreaza in ceea ce avem noi ca strategie: promovarea Romaniei. Am ales acest loc pentru ca este unic. Cred ca impreuna, de la cetateanul simplu, la autoritatile centrale, putem face mai mult pentru promovarea Romaniei. Trebuie sa identificam locurile care nu sunt cunoscute nici macar de catre noi. Foarte multe locuri nu au fost vizitate de romani. Cred ca acest program pe care l-am initiat poate sa reziste trans-guvernamental, pentru ca nu are legatura cu cine conduce un minister”, a declarat Maria Grapini, dupa inaugurare.

Intrebata daca nu este cam tarziu sa inaugureze acum un obiectiv turistic in care se cazeaza turisti de dinainte de Craciun, Grapini a raspuns: “Niciodata nu e prea tarziu, spunem noi. Eu cred ca promovarea nu o facem pentru o singura editie sau pentru un singur sezon. Se face pentru Romania”.

Ambasadorii turismului romanesc au declarat ca nu au mai vizitat hotelul de gheata, desi au mai fost la Balea Lac.

“Este pentru prima oara cand vizitez hotelul. Este fascinant. Imi pare rau ca nu am reusit sa o aduc si pe sotia mea. Poate ne gasim timp sa mai venim o data. De dormit, nu stiu daca as vrea, dar de petrecut cateva ore intr-un pat cu multe paturi si cu cineva drag, de ce nu?”, a declarat corespondentului MEDIAFAX Helmut Duckadam.

La randul sau, Ovidiu Lipan Tandarica s-a declarat incantat de priveliste, iar Octavian Bellu a precizat ca existenta in Romania a unor locuri ca Balea Lac “demonstreaza ca nu trebuie sa avem un complex de inferioritate fata de alte tari”.

Cel de-al noualea Hotel de Gheata de la Balea Lac are 12 camere cu pat dublu, amenajate dupa tema “Baroque in Ice”. Printre personalitatile care dau numele camerelor se afla Samuel Von Brukenthal, Ludovic al XIV-lea (Regele Soare), Maria Antoaneta, Maria Teresa, Antonio Vivaldi, Bach, Rembrandt, Voltaire, Moliere, dar exista si o camera cu numele Palatului Schonbrunn din Viena.

In plus, hotelul are si un bar de gheata, unde se pot servi diverse bauturi, inclusiv specialitati in pahare de gheata, precum si un restaurant pentru servirea mesei, unele preparate fiind servite pe platouri de gheata.

Reprezentantii ministerului si ambasadorii turismului romanesc participa, joi seara, la Palatul Brukenthal din localitatea Avrig la o masa rotunda cu tema “CultTour – identitate prin cultura” organizata in cadrul seminarului “CultTour – Patrimoniu cultural ca punct de interes major in dezvoltarea turismului sustenabil”.

Evenimentul se adreseaza autoritatilor guvernamentale, regionale si locale, institutiilor academice, patronatelor in domeniul turismului, publicului larg, comunitatilor locale, regionale si nationale.

Potrivit organizatorilor, “principalul obiectiv are drept tinta dezvoltarea conceptului de turism sustenabil regional si, totodata, valorizarea si promovarea patrimoniului cultural regional ca produs turistic ce se va integra contextului regional, national si european”.

Sursa: esibian.ro

Oraşul Avrig ar putea oferi o experienţă turistică completă, în 10 ani

După un "brainstorming" care a durat trei ani de zile şi pentru care s-au alocat 12,5 milioane de euro, timp în care s-a întocmit un "Master Plan" şi o strategie de marketing pentru promovarea patrimoniului cultural şi turistic din mai multe zone din sud-estul Europei, printre care şi oraşul Avrig, primarul oraşului din judeţul Sibiu, Arnold Klingeis, îşi vede ideile în practică în circa 10 ani şi speră să atragă, pentru o experienţă turistică completă, zeci de mii de turişti în zona Avrig.

Primăria Avrig este cea care a contractat în 2011 proiectul transeuropean INTERREG CultTour, care implică şase ţări-membre ale Uniunii Europene (UE) (n.r. România, Grecia, Italia, Bulgaria, Austria şi Germania), printre care trei observatori - Universităţi de prestigiu din Europa. Totodată, proiectul este condus de primăria oraşului Avrig, o premieră pentru ţara noastră. Proiectul se desfăşoară în perioada 2011-2013, cu posibilitate de prelungire.

Primarul oraşului, Arnold Klingeis, cel care a depus de două ori documentaţia necesară pentru a accesa acest proiect, ne-a detaliat: "CultTour este un proiect foarte important pentru noi, este foarte rar ca cineva din Româ-nia să conducă un astfel de proiect. Pentru mine şi echipa mea este o res-ponsabilitate mare dar şi o provocare pe măsură. Avrigul are un potenţial istoric şi cultural extraordinar prin reşedinţa de vară de aici a baronului Samuel von Brukenthal, dar şi prin faptul că Gheorghe Lazăr a fost născut aici. Avem două teme importante şi relevante pentru istoria României, pentru ceea ce înseamnă societatea românească astăzi".

Fiind un proiect desfăşurat la nivel transeuropean (n.r. parte din programul "Programul de Cooperare Teritoriala Sud Estul Europei"), care presupune schimb de idei, de experienţă şi care are ca scop valorificarea potenţialului unor zone turistice într-un context durabil, ţara noastră a avut de ales parteneri pentru schimbul informaţional.

Arnold Klingeis ne-a povestit: "Scheletul proiectului a fost gândit de mine şi de echipa formată în cadrul primăriei, însă am avut nevoie de un consultant care să scrie aplicaţia, contractat din Germania. Am vrut să alegem parteneri din Germania şi Austria în primul rând, pentru că eu am trăit şi studiat în Germania mai mulţi ani şi cunosc modul de lucru al acestora. Ceilalţi parteneri trebuiau să fie din spaţiul sud-est european".

Astfel, partenerii care formează cadrul ştiinţific din cadrul proiectului şi care au rolul de a face o cercetare pe problemele în turismul vizat sunt trei universităţi (Universitatea de Ştiinţe aplicate Krems din Austria, Universitatea Tehnică din Berlin şi Universitatea de Resurse Naturale şi Ştiinţe Aplicate ale Vieţii Boku Vienna), în vreme ce partenerii care au nevoie să-şi exploateze potenţialul turistic alături de oraşul Avrig sunt: Grecia (n.r. obiectiv oraşul Alexandroupolis), Bulgaria (n.r. obiectiv oraşul medieval Veliko Târnovo) şi Italia (obiectiv regiunea Apulia).

Arnold Klingeis: "Principalele obiective din Avrig vor atrage zeci de mii de turişti"

Cu un buget de 335.000 de euro din totalul de 12,5 milioane de euro alocat proiectului CultTour, primăria Avrig a pus pe hârtie principalele idei care, transpuse mai apoi în realitate, ar aduce, potrivit primarului Klingeis, zeci de mii de turişti în fiecare an în oraş.

Domnia sa ne-a declarat: "Ne trebuiau fonduri pentru a dezvolta gândirea, iar la programele naţionale nu există bani pentru a gândi un astfel de proiect. Avantajele proiectului CultTour ne sensibilizează să evaluăm potenţialul şi oportunităţile Avrigului şi ne ajută să valorificăm acest potenţial într-un context durabil. Toată dezvoltarea aceasta va fi ghidată de la Bruxelles pentru că există interesul ca acest proiect să se vadă şi pus în practică, să aibă continuitate".

Arnold Klingeis, care are studii în turism şi afaceri în domeniu, printre care hotelul de gheaţă de la Bâlea, şi-a imaginat în cadrul proiectului un "nou" oraş Avrig care va oferi o experienţă culturală dar şi una naturală potenţialilor turişti.

Dacă vorbim de experienţa culturală, Klingeis vede patru obiective importante de dezvoltat: reşedinţa de vară a baronului Brukenthal, experienţa meşteşugurilor tradiţionale şi a industriei locale, experienţa rurală şi organizarea evenimentelor culturale.

Pentru amenajarea reşedinţei Brukenthal (n.r. grădină - alei culturale, spaţii publice, şcoală de turism etc.), "o miniatură a Palatului Shonbrunn din Viena" şi un obiectiv turis-tic uitat de 15 ani în Avrig, primarul oraşului consideră că va fi nevoie de o perioadă de aproape şase ani.

Arnold Klingeis a detaliat: "În cadrul reşedinţei de vară Brukenthal vrem să facem o şcoală de turism (şcoală de meserii: ospătar, recepţioner, bucătar etc.), care va reprezenta o filială a universităţii partenere Krems la Avrig. Per ansamblu, creăm un produs pentru pieţele mondiale, iar acesta nu poate fi de calitate dacă nu are resursă umană bine pregătită". Domnia sa estimează că această şcoală de turism ar putea fi construită în următorii doi ani.

Tot la experienţa culturală, prin obiectivul oferirii unei experienţe rurale, Klingeis are în plan comercializarea produselor "made in Avrig", dar şi promovarea agroturis-mului - viaţa la sat: "La Avrig nu este încă la fel ca la Viscri (n.r. satul din ţara noastră unde prinţul Charles are o reşedinţă), însă vin turişti, încep să fie atraşi. Ideea după care ne ghidăm este de a ajuta omul de la sat să se dezvolte în agroturism. Această experienţă cred că va putea fi < gustată > într-un an".

Când explică la ce face referire experienţa în natură, primarul oraşului sibian include experienţa acvatică, experienţa în Carpaţi, dar şi evenimentele sportive: "Prima idee pe care o văd pusă în practică aici, la experienţa în Carpaţi, este Wildlife Park - un muzeu viu al munţilor Fărăgaş. Un turist care vine la munte şi nu vrea să piardă o săptămână, mergând pe poteci, poate avea o experienţă naturală pe 100 de hectare de teren în zona submontană. Acolo ne gândim să aducem animale şi să creăm un fel de < grădină zoologică > în care animalele nu stau închise. Vizitatorul intră în acel muzeu viu şi pe fiecare alee poate vedea animale, iar în ţarcuri mari va putea admira plante. Asta este o nişă, nu există aşa ceva în munţii Carpaţi sau Făgăraş, iar acest proiect ar putea fi gata în doi-trei ani".

Arnold Klingeis vede oraşul pe care îl administrează ca o fereastră spre munţii Făgăraş şi doreşte să dezvolte domeniul schiabil pe valea Avrigului, unde se află deja 400-500 de case de vacanţă, văzând această dezvoltare o altă sursă de atragere a mai multor turişti.

"Toate ideile pe care le-am gândit în cadrul CultTour vor creşte şi se vor implementa de la opt ani până la zece ani. Pentru fiecare idee se creează un plan de afaceri. Acesta a fost doar un < brainstorming >, iar pentru punerea în practică a ideilor va fi nevoie de accesarea altor programe europene (POR sau POS)", a explicat Klingeis.

Primarul nu poate estima încă o sumă necesară exactă implementării acestor idei, însă ne-a vorbit despre câteva milioane de euro.

"Când vom aveam planurile puse în practică, ne gândim să aducem câteva zeci de mii de turişti, în fiecare an", este de părere Arnold Klingeis. 

Concept bun de împrumut

Liderul proiectului CultTour subliniază importanţa cunoştinţelor acumulate în cadrul acestor trei ani şi pentru alte primării din ţara noastră: "Scopul final al proiectului CultTour este o recomandare către ţările implicate şi către UE. Matricea aceasta, care va deveni universală, va reprezenta un instrument pe care îl primeşte orice primar care consideră că oraşul pe care îl administrează are un potenţial turistic, putând să o aplice. Bineînţeles, pentru aceştia nu va fi aceeaşi experienţă pe care am acumulat-o noi în aceşti trei ani".

Legat de preţurile care vor fi cerute turiştilor, primarul spune că acestea vor fi competitive, nu vor depăşi dar nici nu vor fi mai jos în comparaţie cu preţurile practicate în zone similare, cum ar fi Valea Prahovei. "Estimez că un sejur la Avrig care să includă şi o experienţă naturală şi una culturală poate să porneas-că de la 150 de lei/zi", calculează domnia sa.

Întrebat dacă vede acest proiect pus în practică, primarul, aflat la al doilea mandat, spune că nu este uşor dar crede că, cu ajutorul echipei formate în jurul său va reuşi să facă din aceste idei lucruri practice. "Cred că sunt puţine oraşe din România care pot spune că beneficiază acum de un pachet complet ca acesta şi o expunere asemănătoare. De multe ori în România avem lipsă de direcţie, iar conceptul acesta ne aşază gândurile şi ne arată direcţia. Odată ce ştii în ce direcţie te îndrepţi, mergi pe drumul acela şi nu-ţi pierzi resurse financiare şi de timp pe drum, căutând calea corectă".

Domnia sa crede cu tărie în acest proiect nu numai datorită pasiunii pentru turism, dar şi pentru că vede viitorul turismului într-o direcţie care implică un turist activ: "Turismul se îndreaptă spre un trend de activitate, omul nu mai vrea să vină şi să mănânce şi să se uite la televizor. Acum, turistul caută experienţa naturală şi culturală. Când vom avea un turist pentru două sau trei zile în Avrig, trebuie să-i creăm o experienţă, să-i oferim variante pentru a-şi ocupa timpul. Trebuie să-i punem la dispoziţie experienţe în natură legate de sport, de peisaj".

Arnold Klingeis continuă: "Toţi spunem că turismul ar trebui să fie o nişă importantă în promovarea ţării. Spunem cu toţii acest lucru dar nu începem de jos, de la nivelul de la care am început noi cu acest proiect. CultTour te obligă să gândeşti toate detaliile şi să înţelegi conceptul de turism sustenabil. Alte oraşe s-ar putea folosi de CultTour la nivel teoretic căci unde este un plan bun, şi implementarea este bună".

Potrivit administratorului oraşului Avrig, atunci când "brain-stormingul" din cadrul CultTour va deveni realitate, oraşul va oferi atracţii pentru care turiştii vor avea nevoie de câteva zile pentru explorare, bucurându-se de un întreg concept.

Sursa: Ziarul Bursa (13.05.2013)

Avrig SMART prinde contur

Regiunea Avrig SMART, propusă de primarul Avrigului, Arnold Klingeis, prinde contur. Statutul regiunii de dezvoltare economică este deja gata şi urmează a fi supus aprobării Consiliului Judeţean. Preşedintele Ioan Cindrea crede în şansele de succes ale proiectului.

Constituirea regiunii de dezvoltare economică Avrig SMART, care să se bazeze pe agricultură bio şi un sistem integrat de valorificare a deşeurilor şi să cuprindă aproape jumătate din judeţ, este susţinută şi de preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cindrea. „Apreciez această iniţitivă. E un proiect care are şanse de success, motiv pentru care am şi alocat în bugetul judeţului 20.000 de lei pentru susţinerea lui“, a declarat acesta, pentru Mesagerul de Sibiu.

Gata de start, în primăvară

Iniţiativa creării unei astfel de regiuni îi aparţine primarului Arnold Klingeis, care face demersuri pentru atragerea de invstitori chinezi şi definitivarea statutului regiunii. „Statutul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară «Regiunea SMART Avrig» a fost definitivat şi va fi supus la vot în şedinţă de Consiliu Judeţean în luna februarie. Vineri, 31 ianuarie, proiectul va fi aprobat în Consiliul Local Avrig, care este iniţiator şi fondator. Va fi apoi dezbătut la nivel de judeţ, iar dacă se aprobă la judeţ, vor începe dezbaterile la nivelul fiecărei comunităţi. Până prin aprilie-mai, va fi aprobat per ansamblu”, explică Klingeis. Conform statutului asociaţiei, aceasta se constituie „în scopul coordonării dezvoltării socio-economice a regiunii, prin planificarea şi coordonarea unor politici publice locale de dezvoltare, prin elaborarea şi implementarea în comun a unor proiecte de dezvoltare durabilă de interes comun în segmentul energiilor regenerabile“.

Brand bio

Pentru a găsi finanţarea necesară acestui proiect ambiţios, Klingeis a efectuat în ultimii ani mai multe deplasări în China, ultima dintre acestea în luna decembrie 2013. Atunci a vizitat mai multe oraşe şi s-a întâlnit o serie de oameni de afaceri. Pe 26 februarie, partea chineză va întoarce vizita. O delegaţie formată din oameni de afaceri chinezi, dar şi oficialităţi centrale vor cunoaşte timp de o lună Avrigul şi alte localităţi cuprinse în ADI, pentru a vedea potenţialul regiunii. „În primă fază trebuie făcută o colectare de date, pentru a lua o amprentă a regiunii, legat de biodiversitate, legat de terenuri agricole, un studiu privind revitalizarea în domeniul agricol. Produsele obţinute vor fi valorificate în România şi exportate în China. Produsele pot fi alimente de bază, dar se poate merge şi spre o dezvoltare pe orizontală, spre producerea de carne de pui, porc şi oaie. Toate produsele trebuie să fie bio, să fie produse care se pot comercializa la un preţ premium, iar în acest domeniu România are o mare şansă în viitor să devină un producător chiar cu o dimensiune globală, să devină un brand pentru o agricultură biologică şi sănătoasă“, crede edilul.

Demersuri concrete

Investitorii străini par deja interesaţi de planurile lui Klingeis. Dovada concretă în acest sens este fabrica de jucării Hape, care îşi va deschide în curând o linie de producţie şi în orăşelul din Ţara Oltului. „Proiectul e în dezvoltare. Acum se face proiectul de construcţie, iar prima săpătură este programată pentru 1 iulie. Este vorba despre o firmă elveţiană cu linie de producţie în China, care vrea să aducă o parte de producţie spre România, pentru a asigura o parte din producţia pentru piaţa europeană. Fabrica va fi funcţională anul viitor, în septembrie. Este amplasată în sudul Avrigului, lângă drumul judeţean care duce spre Poiana Neamţului. Prin această investiţie dorim să încurajăm şi alţi investitori din China să aibă încredere să vină să investească în zona noastră“, explică primarul Klingeis. Fabrica va avea la final 1.000 de angajaţi, iar, pe lângă faptul că în această fabrică vor fi angajaţi oameni din zonă, această investiţie va constitui un important contribuabil pentru impozitul local. Investiţia se ridică la aproximativ 4 milioane de euro. Primii angajaţi, 20 la număr, vor pleca la specializare în China la începutul lui martie. Acolo vor rămâne până la 6 luni, în zona Shanghai şi a portului Ningbo. „Acum se fac recrutări în permanenţă, pentru când se va deschide fabrica“, a anunţat primarul.

Curtat de francezi şi americani

Săptămâna trecută, Avrigul a fost vizitat de două delegaţii din partea ambasadelor SUA şi Franţa. Miercuri, 22 ianuarie, prima oprire a consilierului american Debra Hevia în Avrig a fost la fosta reşedinţă de vară a baronului Samuel von Brukenthal, unde a avut o întâlnire informală cu primarul Klingeis, deputatul Gheorghe Frăticiu şi consilierul pe probleme de politici publice al primarului, Scott Eastman. După vizitarea complexului, delegaţia s-a deplasat la Primărie, unde au avut loc discuţiile la care au participat şi consilieri locali avrigeni, conducători ai unor societăţi comerciale de interes local, angajaţi ai municipalităţii, conducători ai unor instituţii de învăţământ, preoţi şi diverşi alţi invitaţi. Klingeis a prezentat programul energetic, dar s-a discutat şi despre problemele comunităţii şi strategiile de dezvoltare locală. Primarul Avrigului şi-a arătat deschiderea totală pentru viitoare colaborări.

Showroom „verde“

Cu francezii, primarul a discutat despre Green Innovation Showroom. Aici sunt expuse echipamente din domeniul eficienţei energetice şi producerii de energii regenerabile. Showroom-ul a fost deschis în luna septembrie 2012, iar aici expun deja două firme chinezeşti specializate în producţia de LED-uri, respectiv panouri solare, dar tot aici vor fi prezentate jucăriile Hape. Prin intermediul consilierului economic al Ambasadei Franţei, Klingeis a iniţiat discuţii cu francezii de la Schneider Electric şi Alstom, pentru a-şi expune produsele la Avrig. Scopul showroom-ului este să creeze o facilitate gratuită unor jucători din domeniu pentru a-şi expune produsele şi tehnicile.

Arnold KLINGEIS | primar Avrig

„Noi vrem ca, după implementarea programului, să nu mai rămână o pată de teren nevalorificată optim din punct de vedere agricol, în vederea promovării unei agriculturi biologice.“

Sursa: Mesagerul de Sibiu (31.01.2014)

Avrigul ia avânt spre „primăvara economică chineză“

Proiecte prioritare: fabrică de panouri solare și fotovoltaice, fabrică de LED-uri, centrală de biogaz cu fermă de porci și agricultură dezvoltată pe orizontală. dezvoltarea domeniului schiabil și a turismului pe Valea Avrigului

 Oraşul Avrig se pregătește să devină unul dintre polii dezvoltării economice în județ. Pentru aceasta, primarului orașului, Arnold Günter Klingeis, caută investitori într-una dintre cele mai puternice economii ale lumii: Republica Populară Chineză. De trei ani și jumătate, edilul Avrigului pune bazele unei colaborări trainice cu această super-putere, colaborare care începe să dea roade. Despre prietenia și legăturile strânse dintre Avrig și China, dar și despre investițiile care i-au tentat pe chinezi în cadrul ultimei vizite desfășurate la Avrig, Klingeis vorbește în exclusivitate pentru Mesagerul de Sibiu.

Mesagerul de Sibiu: Când și cum a luat naștere legătura dintre Avrig și China? Cum ați intrat în contact cu partea chineză?

Arnold Günter Klingeis: Noi am promovat la secția științifică-economică a Ambasadei Republicii Populare Chineze la București programul de dezvoltare în vederea creării unei comunități SMART, a unei comunități independente energetic, prin valorificarea potențialului și a resurselor regenerabile la nivel local. După această primă întâlnire, au mai urmat două, trei, patru vizite ale reprezentanților Ambasadei Chineze din București la Avrig, s-au identificat potențiali colaboratori din China, urmând, tot la jumătate de an-patru luni, să vină în vizită câte o delegație de la Universitate, de la Institutul de Cercetare, de la administrații locale sau centrale din China, care au dus la semnarea diferitor înțelegeri, diferitelor memorandumuri. Totul s-a întâmplat acum trei ani, chiar trei ani și jumătate. În baza înțelegerilor semnate, s-au concretizat diferite proiecte care acum sunt în discuți la Avrig, pentru platforma Mârșa. Aici au fost identificate două investiții, printre care atragerea unui investitor, Yingli, o companie foarte mare din China, listată la Bursa din New York, un producător de panouri fotovoltaice - la rândul meu, am vizitat această fabrică de două ori -, în vederea construirii unei fabrici de panouri fotovoltaice pe platforma Mârșa. A doua investiție se referă la LED-uri, iluminat pe LED, unde am vizitat doi producători din China. Ambii producători au fost invitați în showroom-ul de la Avrig pentru a-și expune produsele. Am realizat o zonă demonstrativă pe iluminat LED la Liceul din Mârșa și urmează o a doua zonă demonstrativă în zona centrală a orașului Avrig.

Mesagerul de Sibiu: Ați pomenit de investiții pe platforma Mârșa. Dar ce alte investiții le-ați propus partenerilor chinezi?

Arnold Günter Klingeis: O altă investiție este legată de producerea de biogaz, unde se dorește extinderea fermei de porci de la intrarea în Avrig. Aceasta ar urma să fie retehnologizată, dejecțiile animalelor să fie transformate în biogaz, iar din acel biogaz să fie produsă energie electrică și energie termică. La fel, în domeniul turismului, sunt discuții și proiecte pe care dorim să le dezvoltăm împreună. Odată, pornind de la proiectul CultTour, care se concentrează pe realizarea unui model pentru turismul sustenabil, suntem în discuții cu un tour-operator din Shanghai şi cu un grup de investitori care, eventual, să investească într-o pârtie de schi și să dezvolte domeniul schiabil pe Valea Avrigului ca fereastră spre Munții Făgăraș, spre creasta Făgărașului.

„Discuţiile au devenit concrete“

Mesagerul de Sibiu: În ce stadiu sunt toate aceste proiecte despre care vorbiți?

Arnold Günter Klingeis: Suntem în discuții cu ele, dar avansăm încet și sigur. În primii doi ani - doi ani și jumătate, discutăm foarte general. Nu erau concretizate investițiile. Însă, de un an încoace, am discutat nominal. Am vizitat parteneri din aceste domenii în China și lucrurile devin concrete. Dar în acest moment nu sunt în măsură să spun că investiția se va face mâine sau în două luni, șase luni sau într-un an. Dar pot spune că discuțiile au devenit concrete și sunt proiecte stabilite, definite, pe care vrem să colaborăm, așa cum le-am menționat pe cele patru dinainte, respectiv fabrica de panouri solare și fotovoltaice, fabrica de LED-uri, centrala de biogaz cu fermă de porci și agricultură dezvoltată pe orizontală, iar pe turism - dezvoltarea domeniului schiabil și a turismului pe Valea Avrigului. Sunt patru proiecte pentru care așteptăm parteneri din acest domeniu, pentru a discuta mai departe.

Fabrică de jucării

Mesagerul de Sibiu: Printre proiectele de interes pentru partea chineză se află și Avrig SMART. Cum a luat naștere acest proiect?

Arnold Günter Klingeis: Acest proiect a luat naștere din dorința de a repoziționa economia locală. Avrigul a pierdut 14.000 de locuri de muncă, un gol economic care, cumva trebuie umplut. Și era nevoie de o viziune, de o strategie, de definirea unei direcții. Am decis atunci, împreună cu Consiliul Local, să promovăm aspecte legate de energia regenerabilă, de mediu, de agricultură biologică și ecologică. Toate aceste aspecte sunt unite în programul Avrig SMART. Parțial, putem spune că avem un prim rezultat cu fabrica de jucării, care cumva tot este legată de China. Producția va fi extinsă din China spre Avrig. Primele echipe de muncitori și de șefi de departamente și de echipă care vor conduce fabrica de la Avrig au plecat deja în China pentru școlarizare. Începerea lucrărilor la fabrică este estimată la 1 iunie. Fabrica va crea vreo 500-600 de locuri de muncă, în primă fază, iar ulterior, când se va dubla tura, vor fi peste 1.000 de locuri de muncă.

„În Asia, lucrurile merg diferit“

Mesagerul de Sibiu: Ați fost de multe ori în China pentru a vă expune proiectele. Partea chineză stabilește programul acestor vizite, vă îndrumă spre posibili investitori sau cum ajungeți în contact cu ei?

Arnold Günter Klingeis: Întotdeauna, după fiecare vizită, se semnează un memorandum și o înțelegere care stabilește următorii pași. Așa că, atunci când mergi acolo, știi ce urmează, unde vei merge mai departe. În Asia, lucrurile merg diferit față de cum merg la noi. Nu poți să mergi, să te așezi la masă și să faci un business din prima. Contează foarte mult relația, prietenia, a înțelege diferența dintre România și China. Dar pot să spun că, acum, lucrurile sunt mai concrete. Deci, nu mai vorbim la modul general că vrem să colaborăm în domeniul acela sau celălalt. Acum am ajuns la nivel de proiect. Și pentru mine acesta este un semn important. Și cred că, după ce primul ministru al R. P. Chineze a promovat România ca fiind un viitor tigru economic în Europa, după ce premierul României și-a însușit, cu mulți reprezentanți ai guvernului un program de dezvoltare, am încredere în aceste două personalități politice că spun ceva. Lucrurile acestea au o anumită seriozitate și în direcția aceasta doresc să colaborăm și noi și să atingem un scop comun.

Mesagerul de Sibiu: Spuneați că în Asia merg altfel lucrurile. Sunt chiar atât de diferiți chinezii de noi, de europeni?

Arnold Günter Klingeis: Diferențe sunt chiar începând de la comunicare. Comunicarea este mult mai complexă. Până se ajunge la o înțelegere comună este nevoie de mult mai mult timp. Distanța foarte mare dintre România și China, la fel, îngreunează lucrurile, dar concluzia mea este că R. P. Chineză este un prieten al nostru și își dorește să colaboreze cu noi, să ne sprijine să dezvoltăm diferite industrii. Așa cum și noi, la rândul nostru, acum 60-70 de ani, am contribuit foarte mult la îmbunătățirea situației agriculturii din China. Această relație veche poate fi împrospătată și poate să aducă noi impulsuri revigorante în economia din România.

Prietenia, mai presus de business

Mesagerul de Sibiu: Cum se vede România din China?

Arnold Günter Klingeis: Au o deosebit stimă față de noi și așteptări mari de la țara noastră. Totdeauna am simțit o ospitalitate caldă și o prietenie sinceră, care, probabil, se bazează și pe relația și prietenia veche pe care o avem. Acest lucru contează mult pentru ei. Pe de altă parte, în Asia, o prietenie veche este întotdeauna foarte valoroasă, mai valoroasă decât cea pe care o închegi astăzi, pentru a semna rapid un contract și a face un business. Prietenia este deasupra business-ului.

Model pentru chinezi

Mesagerul de Sibiu: Chiar în aceste zile, Avrigul și județul Sibiu sunt vizitate de o delegație din China, la invitația dumneavoastră. Cu ce gânduri au venit la noi în județ oaspeții chinezi?

Arnold Günter Klingeis: Este vorba despre o delegație de la Universitatea din Shanghai, Universitatea pentru Inginerie și Tehnică. Dânșii au fost într-o vizită de lucru în care au dorit să le fie prezentate câteva oportunități de investiții. Am vizitat fosta fermă de pui de la Orlat, am vizitat crama de la Apoldu și o investiție în agricultură din aceeași zonă. Am vizitat şi ferma de porci de la Avrig și platforma Mârșa. De asemenea, am prezentat programul energetic, programul SMART, s-a discutat despre zona Valea Avrigului, s-a vizitat Poiana Neamțului, s-a discutat despre locația unde să fie dezvoltat domeniul schiabil. La fel, se intenționează promovarea programului Avrig SMART în China. Vom inaugura, în iunie, la o vizită economică a Avrigului în China, un birou de promovare al Programului SMART, pentru cei interesați din China. Acest birou va fi în Shanghai și există diferite comunități mai mici, orașe mai mici interesate să colaboreze cu noi și să fie întocmit un plan de acțiune similar cu cel de la Avrig pentru câteva microregiuni, câteva comunități din China. Promovarea acestui proiect este cuprinsă în protocolul bilateral științific semnat între România și China, un protocol care vizează dezvoltarea relațiilor științifice în programul de inovație, de „green inovation“, ceea ce înseamnă promovarea implementării soluțiilor nepoluante. China are o mare problemă cu poluarea și sunt interesați cu orice soluție care poate diminua această poluare.

Mesagerul de Sibiu: În cadrul vizitei de acum, oaspeții chinezii s-au arătat intereasați de investiții imediate?

Arnold Günter Klingeis: Le-a plăcut foarte mult Avrigul și cred că vor veni cu soluții pentru câteva investiții aici. Dar s-au arătat interesați de toate obiectivele vizitate.

Mesagerul de Sibiu: Care este următorul pas în prietenia dintre Avrig și China?

Arnold Günter Klingeis: Următorul pas este vizita economică cu reprezentanți ai mediului de afaceri din Avrig și reprezentanți ai Consiliului Local din Avrig în China. Ne vom deplasa în portul Ningbo, unde Avrigul va reprezenta România la un eveniment denumit Săptămâna Schimburilor Economice și Culturale. La acest eveniment, care va avea loc în perioada 8-11 iunie, vor lua parte 16 țări europene. Participarea noastră acolo se datorează protocoalelor semnate la București între China și țările Europei de Est.

Horizon 2020

Mesagerul de Sibiu: Ce alte proiecte de viitor ale dvs. includ și se bazează pe relația cu China?

Arnold Günter Klingeis: Depunem acum o cerere de finanțare la Comisia Europeană pe programul Horizon 2020, unde vom avea parteneri din China. Horizon 2020 este cel mai amplu program de cercetare și inovație lansat vreodată, care pune în joc peste 80 de miliarde de euro pentru proiectele cu adevărat inovative, care vor ajuta la la transpunerea ideilor și descoperirilor din laboratoare, direct pe piață. La finanţarea pe acest program promovăm un proiect de cercetare aplicată care propune utilizarea biomasei produse în regiunea rurală pentru a reduce emisiile poluante de dioxid de carbon, pentru a crea energie verde, regenerabilă și, nu în ultimul rând, pentru crearea de locuri de muncă pentru cetățenii care trăiesc în mediul rural. Modelul acestui proiect de cercetare aplicată, care se va desfășura în regiunea Avrig SMART, va putea fi implementat și pus în practică și în alte regiuni ale lumii. De exemplu, acelaşi proiect propus pentru Horizon 2020 va fi aplicat și în regiunea Hebei din China. Scopul este același: dezvoltarea agriculturii și crearea de locuri de muncă pentru populația din mediul rural, folosirea biomasei pentru producerea de energie regenerabilă și reducerea poluării și a emisiilor de dioxid de carbon. Doar obținând astfel de rezultate în cadrul acestor proiecte de cercetare vom putea proteja mediul înconjurător, vom putea combate schimbările climatice, vom preveni poluarea și vom putea oferi locuri de muncă populației din mediul rural.

Sursa: Mesagerul de Sibiu (03.04.2014)