Avrig SMART prinde contur

Regiunea Avrig SMART, propusă de primarul Avrigului, Arnold Klingeis, prinde contur. Statutul regiunii de dezvoltare economică este deja gata şi urmează a fi supus aprobării Consiliului Judeţean. Preşedintele Ioan Cindrea crede în şansele de succes ale proiectului.

Constituirea regiunii de dezvoltare economică Avrig SMART, care să se bazeze pe agricultură bio şi un sistem integrat de valorificare a deşeurilor şi să cuprindă aproape jumătate din judeţ, este susţinută şi de preşedintele Consiliului Judeţean, Ioan Cindrea. „Apreciez această iniţitivă. E un proiect care are şanse de success, motiv pentru care am şi alocat în bugetul judeţului 20.000 de lei pentru susţinerea lui“, a declarat acesta, pentru Mesagerul de Sibiu.

Gata de start, în primăvară

Iniţiativa creării unei astfel de regiuni îi aparţine primarului Arnold Klingeis, care face demersuri pentru atragerea de invstitori chinezi şi definitivarea statutului regiunii. „Statutul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară «Regiunea SMART Avrig» a fost definitivat şi va fi supus la vot în şedinţă de Consiliu Judeţean în luna februarie. Vineri, 31 ianuarie, proiectul va fi aprobat în Consiliul Local Avrig, care este iniţiator şi fondator. Va fi apoi dezbătut la nivel de judeţ, iar dacă se aprobă la judeţ, vor începe dezbaterile la nivelul fiecărei comunităţi. Până prin aprilie-mai, va fi aprobat per ansamblu”, explică Klingeis. Conform statutului asociaţiei, aceasta se constituie „în scopul coordonării dezvoltării socio-economice a regiunii, prin planificarea şi coordonarea unor politici publice locale de dezvoltare, prin elaborarea şi implementarea în comun a unor proiecte de dezvoltare durabilă de interes comun în segmentul energiilor regenerabile“.

Brand bio

Pentru a găsi finanţarea necesară acestui proiect ambiţios, Klingeis a efectuat în ultimii ani mai multe deplasări în China, ultima dintre acestea în luna decembrie 2013. Atunci a vizitat mai multe oraşe şi s-a întâlnit o serie de oameni de afaceri. Pe 26 februarie, partea chineză va întoarce vizita. O delegaţie formată din oameni de afaceri chinezi, dar şi oficialităţi centrale vor cunoaşte timp de o lună Avrigul şi alte localităţi cuprinse în ADI, pentru a vedea potenţialul regiunii. „În primă fază trebuie făcută o colectare de date, pentru a lua o amprentă a regiunii, legat de biodiversitate, legat de terenuri agricole, un studiu privind revitalizarea în domeniul agricol. Produsele obţinute vor fi valorificate în România şi exportate în China. Produsele pot fi alimente de bază, dar se poate merge şi spre o dezvoltare pe orizontală, spre producerea de carne de pui, porc şi oaie. Toate produsele trebuie să fie bio, să fie produse care se pot comercializa la un preţ premium, iar în acest domeniu România are o mare şansă în viitor să devină un producător chiar cu o dimensiune globală, să devină un brand pentru o agricultură biologică şi sănătoasă“, crede edilul.

Demersuri concrete

Investitorii străini par deja interesaţi de planurile lui Klingeis. Dovada concretă în acest sens este fabrica de jucării Hape, care îşi va deschide în curând o linie de producţie şi în orăşelul din Ţara Oltului. „Proiectul e în dezvoltare. Acum se face proiectul de construcţie, iar prima săpătură este programată pentru 1 iulie. Este vorba despre o firmă elveţiană cu linie de producţie în China, care vrea să aducă o parte de producţie spre România, pentru a asigura o parte din producţia pentru piaţa europeană. Fabrica va fi funcţională anul viitor, în septembrie. Este amplasată în sudul Avrigului, lângă drumul judeţean care duce spre Poiana Neamţului. Prin această investiţie dorim să încurajăm şi alţi investitori din China să aibă încredere să vină să investească în zona noastră“, explică primarul Klingeis. Fabrica va avea la final 1.000 de angajaţi, iar, pe lângă faptul că în această fabrică vor fi angajaţi oameni din zonă, această investiţie va constitui un important contribuabil pentru impozitul local. Investiţia se ridică la aproximativ 4 milioane de euro. Primii angajaţi, 20 la număr, vor pleca la specializare în China la începutul lui martie. Acolo vor rămâne până la 6 luni, în zona Shanghai şi a portului Ningbo. „Acum se fac recrutări în permanenţă, pentru când se va deschide fabrica“, a anunţat primarul.

Curtat de francezi şi americani

Săptămâna trecută, Avrigul a fost vizitat de două delegaţii din partea ambasadelor SUA şi Franţa. Miercuri, 22 ianuarie, prima oprire a consilierului american Debra Hevia în Avrig a fost la fosta reşedinţă de vară a baronului Samuel von Brukenthal, unde a avut o întâlnire informală cu primarul Klingeis, deputatul Gheorghe Frăticiu şi consilierul pe probleme de politici publice al primarului, Scott Eastman. După vizitarea complexului, delegaţia s-a deplasat la Primărie, unde au avut loc discuţiile la care au participat şi consilieri locali avrigeni, conducători ai unor societăţi comerciale de interes local, angajaţi ai municipalităţii, conducători ai unor instituţii de învăţământ, preoţi şi diverşi alţi invitaţi. Klingeis a prezentat programul energetic, dar s-a discutat şi despre problemele comunităţii şi strategiile de dezvoltare locală. Primarul Avrigului şi-a arătat deschiderea totală pentru viitoare colaborări.

Showroom „verde“

Cu francezii, primarul a discutat despre Green Innovation Showroom. Aici sunt expuse echipamente din domeniul eficienţei energetice şi producerii de energii regenerabile. Showroom-ul a fost deschis în luna septembrie 2012, iar aici expun deja două firme chinezeşti specializate în producţia de LED-uri, respectiv panouri solare, dar tot aici vor fi prezentate jucăriile Hape. Prin intermediul consilierului economic al Ambasadei Franţei, Klingeis a iniţiat discuţii cu francezii de la Schneider Electric şi Alstom, pentru a-şi expune produsele la Avrig. Scopul showroom-ului este să creeze o facilitate gratuită unor jucători din domeniu pentru a-şi expune produsele şi tehnicile.

Arnold KLINGEIS | primar Avrig

„Noi vrem ca, după implementarea programului, să nu mai rămână o pată de teren nevalorificată optim din punct de vedere agricol, în vederea promovării unei agriculturi biologice.“

Sursa: Mesagerul de Sibiu (31.01.2014)